Alternarea personalitatii umane in timpul razboiului

Oare razboiul isi face simtita prezenta in personalitatea omului? Unii ar spune ca da, altii ca nu. Iata si parerea mea: departe de toti cei dragi, de lucrurile si locurile familiare, te simti singur, parasit, si , vazand ceea ce se petrece in jurul tau, pentru ca vorbim totusi de razboi, te apuci sa reflectezi asupra a ceea ce ai facut in viata, ce ti-ai propus, ce ai dobandit, te gandesti: oare voi mai ajunge inapoi acasa? Oare imi voi mai vedea vreodata persoana iubita? Parintii? Copiii, prietenii? Oare ei vor mai fi in viata pentru ca eu sa-I vad? Astfel, pe zi ce trece, gandesti tot mai pesimist, pana devii, daca nu dai frau liber fricii, un om cu totul schimbat, fara sentimente, in afara de ura si razbunare. Totul ti se pare ca a fost conceput numai pentru a te face pe tine sa innebunesti, sa te ia din nmijlocul vietii, sa dea cale libera altor oameni care vroiau demult sa iti ia locul. Incepi sa crezi ca aceast conspiratie este facuta importriva ta si esti in stare de orice numai ca sa scapi si sa te intorci la ceea ce nu stii sigur daca va mai fi acolo si o vei mai putea numi-o “casa”, in adevaratul sens al cuvantului.
Pe de alta parte, vezi in jurul tau tot felul de catastrofe, oameni morti, raniti, oameni ce raman doar intr-o secunda fara avutia de-o viata, fara casa si recolta. Iar te gandesti: ce vei face tu daca vei fi pus intr-o asemenea situatie? Treptat te maturizezi si incepi sa accepti faptele asa cum sunt, iar dupa un timp chiar incepi sa te impaci cu gandul mortii tale proprii. Incepi sa trimiti acasa scrisori cu propriul testament, scrisori de indrumare pentru copii tai, incepi sa ii obisnuiesti pe cei de acasa cu ideea ca nu va veti mai vedea vreodata. Relatezi ce vezi pe front si dai sfaturi pentru noi strategii de lupta colegilor din batalion, incepi sa le povestesti ce ai facut in tinerete, ca asa sa simti si tu ca cineva isi va aminti de tine in ipoteza in care nu vei mai fi. Lupti pentru un scop si vrei sa-l obtii, pentru ca simti ca altfel degeaba ai irosit atata timp in viata, deci merita sa mori pentru tara. Macar gandul la cum fii tai le vor spune nepotilor cum a luptat bunicul lor pe front si a invins, atat speri sa ai si tu, in schimbul suferintei tale de zi cu zi. Ca si tine, si ceilalti isi au povestile de spus. Acum tu te implici, ascultandu-le si iti dai seama cat de goala a fost viata ta fata de a celorlalti. Sau poate a ta a fost mai plina… oricum, auzi lucruri noi din locuri in care nici nu ai visat vreodata sa ajungi. Razboiul devine placut in momentele dintre confruntari si asisti la cat mai multr povestiri, pentru ca: cine stie… poate la urmatoarea nici nu vei mai fi in viata ca sa mai poti participa. TE-ai invatat deja cu termenul de “viata grea”. Deja ti se pare absurd cum te plangeai de acea “viata grea” pe care o duceai in familie. Iti doresti sa mai ai parte de aceea.Iar cand razboiul se termina? Acum apar suspiciunile:a trecut mult timp. Oare cum ma vor primi cei de acasa? Oare ma vor recunoaste? Oare ma vor accepta inapoi ca si cum as fi tot cel care a plecat? Oare isi vor da seama ca sunt un alt om? Oare sotia ma mai iubeste? Oare mi-a fost fidela in tot acest timp? Oare ma mai vrea? Dar e posibil oare sa ma mai iubeasca? Oare voi sti sa ma port cu ei fara sa ii sperii? Oare sunt si ei schimbati sau au ramas cei pe care ii stiu eu, cei de cand am plecat? Intrebari la care se va afla raspunsul. Poate. Voi putea oare vreodata sa aflu raspunsurile? Ma voi mai intoarce acasa intreg? Si odata si-odata, un moment de slabiciune te cuprinde si plangi, alergand prin ploaie noaptea, de unul singur., fara sa iti mai pese de nimic. Te lasi in voia sortii. Totul se intampla asa cum e scris. Daca iti e scris sa traiesti, traiesti. Daca nu, mori. In acest moment ti-a mai ramas doar credinta. Sa nu o pierzi, pntru ca daca o pierzi nu mai ai nimic. Si totul ajunge la zero. Si vei fi mai slab ca inamicul. Si acesta te va domina, si totul va fi pierdut. …
A fost un vis. Sau poate este realitatea. Cine stie? A fost o simpla parere a unui simplu om, un muritor de rand. Si totusi? …

========15.01.2001========