Si totusi de data asta a durat mai bine de 2 ore. Fara cuvinte. Nu se compara cu niciuna din experientele copilariei mele. Ce m-a mirat cel mai mult a fost ca dupa 2 ore de zbintuiala membrii Vama stateau la pozat ca in vitrina nu ca altii care fug rapid prin spate. And I've got my picture cu Tudor .. In memoria tineretii mele. Pacat ca era lume multa ca mi-ar fi placut sa fac o poza mai deosebita sa se cunoasca ca numai eu puteam sa fac asta ... Dar cred ca nu ar fi stat el sa-l ridic in brate oricat de mare as fi eu. Sau poate I-ar fi placut ideea ciudata :) we'll never know.
Ei macar pe seara asta am avut o realizare: "dupa ani si ani" eu si Andrei Giurgia http://www.andreigiurgia.blogspot.com/ am reusit sa "ne cunoastem" pe viu iar iubita lui e o frumusete :) Iar daca nu era el sa imi spuna ca Tudor sta la pozat cu fanii nu aveam eu tupeu sa ies din banca mea si nu aveam poza cu idolul tineretii libertatii si de ce nu colegul de suferinta, nu?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
E foarte frumos atunci cand idolul de pe piedestal coboara parca din "varful muntelui" si frumos, gentil, delicat te ia de mana!
O amintire pe care mult timp o vei avea in suflet!
Trimiteți un comentariu